Femeile si politica

Politica la moda


In ultima jumatate de secol, o evolutie in teoria politica o reprezinta contributiile din teoria politica feminista. Relaţiile de familie, sexualitatea femeilor sau relaţiile inegale în şcoală sau la locul de muncă sunt interpretate o dată cu apariţia teoriilor politice feministe ca relaţii politice, conform lozincii: “Ceea ce este personal, este politic”.
Avand in vedere zona feminina a politicii romanesti, ultimii ani au fost dominati de „haremul” lui Basescu, insa numarul nu mai conteaza cand exista calitate. Cea care a ocupat de multe ori prim-planul vietii publice este ministrul Macovei, insa la capitolul notorietate femeinina in politica a fost concurata de Elena Udrea. Ai grija ca daca nu-ti place Elena Udrea si o afirmi public, risti sa-l superi pe Basescu. Ceea ce nu se face. Doar e indragita de stapan! In mod special, in evidenta a iesit si Mona Musca, distinsa, dar inegala in luarile sale de pozitie, si, uneori, absenta de-a dreptul. Apoi, Norica Nicolai, femeia activist-liberala, scoasa in fata masiv in ultima vreme, soldat credincios care isi pune retorica in slujba unor cauze suspecte ale PNL.
Ca nota comuna, femeile lui Basescu, in special cele doua Elene isi datoreaza atentia tipului de relatie speciala pe care o au cu seful statului.
Evenimentul cel mai important al Conventiei OT-PDL a fost alegerea Elenei Basescu drept secretar general al organizatiei, prima functie importanta pe care o obtine in PD-L fiica cea mica a presedintelui. Doar nu va ganditi ca e „tare-n tata” asa cum se spune....nici ca ar fi avut Domnia lui vreun amestec.
Elena Băsescu a spus clar ca nu doreste ca prin aceasta functie sa culeaga roade pentru care nu a trudit si ca ea chiar daca o cheamă Basescu nu este mai mult decat o simpla tânără. Şi nu-i aşa? În epoca pe care cu justificată mândrie o numim a lu Băsescu n-are fiecare tânără din tara asta câte un gip negru de 70.000 de euro? Pentru care i-adevarat cine ştie cat a trudit. Si a mai spus secretara generala ca in SUA nimeni nu i-a reprosat lui Bush ca este baiatul lu tata. In politica intai trebuie sa ai notorietate ca altfel nu esti mediatizat si pe urmă te faci şi credibil zice doamna secretara generala.
Cine stie cat de capabila este mezina presedintelui - unii spun c-ar duce-o mintea. De cand face politica , domnisoara Basescu a stralucit mai ales in calitate de fotomodel pe tocurile de-o palma la defilarile de moda, iar odata stampila de domnisoara eleganta pusa....Unde-i presa?

Cat despre Irina Schrotter, creatoarea de moda si-a anunţat intentia de a candida la functia de primar al Iasului, explicand ca nu a făcut "nici un aranjament" cu vreun partid politic, urmand sa participe la alegeri ca independent. Afacerile sale din domeniul modei au fost o dovada ca Irina este o femeie de succes. Ramane de vazut daca moda femeilor de a-si croi drum in politică prinde deja contur.

Sateliti artificiali si sateliti naturali

Sateliti artificiali si satelitii naturali

Cativa dintre primii sateliti au fost proiectati pentru a opera in mod pasiv. In loc sa transmita activ semnale radio, ei serveau doar la a reflecta semnale care erau directionate spre ei de catre statiile de pe sol. Semnalele erau reflectate in toate directiile ,astfel incat sa poata fi receptionate de catre statiile din toata lumea.
In zilele noastre, satelitii folosesc in mod exclusiv sisteme de operare active, in care fiecare din ei poarta propriul echipament transmisie-receptie. Sute de sateliti de comunicatii sunt in prezent pe orbita. Ei primesc semnale de pe o statie de pe sol, le amplifica, apoi le retransmit pe o frecventa diferita la alte statii. Satelitii folosesc o gama de frecvente masurate in hertzi, mai precis benzi de frecventa de aproximativ 6 GHz.

Satelitii sunt corpuri ceresti care se rotesc in jurul altui corp ceresc, insotindu-l in cursul miscarii sale de revolutie. Dupa originea lor, ei se impart in doua mari categorii:
· naturali
· artificiali.
Satelitii naturali. In astronomie, satelitii naturali se definesc ca fiind corpuri ceresti secundare care executa o miscare de rotatie in jurul unei planete sau stele. Cel mai cunoscut satelit este cel al Terrei, Luna – desi cele doua sunt destul de apropiate ca marime pentru a fi considerate un sistem. Miscarea majoritatii satelitilor este directa, de la vest la est si pe aceeasi directie ca planete in jurul carora orbiteaza. Doar cativa sateliti ai marilor planete se rotesc in sens invers; probabil ca acestia au fost captati in campul lor gravitational dupa o anumita perioada de la formarea sistemului solar

Satelitii artificiali sunt obiecte plasate cu un scop bine definit pe o orbita in jurul unei planete.
Primul satelit artificial a fost lansat de Uniunea Sovietica la 4 octombrie 1957 is s-a numit Sputnik 1. Avea o greutate de 83,6 kg is era echipat pentru a efectua masuratori de temperatura is presiune . Statele Unite a lansat primul satelit artificial Explorer 1 la 31 ianuarie 1958. La sfarsitual anului 1983 evoluau pe orbita terestra aproape 5000 de sateliti artificiali.

Tipuri si componente ale satelitilor artificiali
Fiecare tip de satelit a fost realizat pentru a servi unui anumit scop sau misiune.
Sateliti de comunicatii
Telecomunicatiile si industria teleradiodifuziunii folosesc satelitii de comunicatii pentru a transporta undele radio, tv si semnalele telefonice pe distante mari fara a fi necesare cabluri sau relee de microunde
Majoritatea primilor sateliti includeau un oarecare echipament de comunicatie. NASA a lansat primii sateliti de telefonie si televiziune, AT&T’s Telastar 1, in 1962.
Satelitii de navigare
Satelitii de navigare ajuta la pozitionarea navelor si chiar a automobilelor echipate cu receptori radio speciali. Un asemenea satelit emite continuu semnale radio catre Pamant, care contin informatii pe care un receptor radio de la sol le converteste in informatii despre pozitia satelitului. Receptorul analizeaza mai departe semnalul pentru a afla directia si viteza satelitului.
Marina SUA a lansat primul satelit de navigare, Transit 1 B, in 1960. Air Force-ul american opereaza cu un sistem numit NAVSTAR GPS (Global Positioning System) care consta intr-un ansamblu de 24 de sateliti.
Sateliti meteorologici
Satelitii meteorologici poarta camere video si alte instrumente indreptate catre atmosfera terestra. Acestia pot furniza avertismente in legatura cu instabilitatea vremii si contribuie foarte mult la prognoza meteorologica. NASA a lansat primul satelit TIROS 1, in 1960, care transmitea aproximativ 23000 de fotografii ale Terrei si ale atmosferei.
Sateliti militari
Multi dintre satelitii militari sunt similari celor comerciali, dar ei transmit date codificate pe care numai un receptor special le poate descifra. Satelitii de urmarire fotografiaza la fel ca si ceilalti sateliti dar camerele acestora au o rezolutie mai mare.
Armata SUA opereaza cu o varietate de sisteme de sateliti. Sistemul de Aparare prin Sateliti de Comunicatie este alcatuit din cinci aeronave in orbita geostationara care transmit date audio si video intre locatiile militare.

Existenta satelitilor artificiali a permis dezvoltarea is folosirea practica a unei noi tehnologii de ghidare a navelor maritime si aeriene atat in domeniul civil cat is in cel militar, asa cum este dirijarea avioanelor cu raza mare de actiune, a bombelor, a rachetelor is a navelor maritive de suprafata sau in imersiune, catre punctele de desfasurare a actiunilor de lupta. In domeniul militar, satelitii mai sunt folositi ca sisteme de alarmare in cazul unui atac inamic sau direct ca arma, in sensul depozitarii la bordul acestora a unor incarcaturi de lupta destinate fie distrugerii unor arme similare de pe orbita, fie a unor tinte terestre.
Lansarea satelitilor is plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere.
Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere.
O prima clasificare este in sateliti activi is sateliti pasivi. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu is de executare a telecomenzilor de la sol. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol.
Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este moduyl de transmitere al informatiilor :
in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ).
Din punct de vedere al altitudinii, satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine; cei plasati intre 5000 is 20000 m se numesc de medie altitudine; iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine.
O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta, definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei, cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol.
O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate, adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat.

SATELITII DE TELEVIZIUNE

Televiziunea prin satelit reprezinta o ramura industriala construita in jurul transmiterii de catre satelitii de televiziune a programelor TV catre receptorii fie antene parabolice , fie sisteme prin cablu , fie direct in casele oamenilor (DTH - “direct to home”) .

Termenul de televiziune prin satelit este des folosit doar cu sensul de DTH . Transmiterea prin satelit a programelor de televiziune necesita folosirea satelitilor localizati pe orbita geostationala – 35.880 Km. deasupra Pamantului – unde satelitul are mereu aceasi pozitie relativa fata de suprafata Pamantului . Ca rezultat avem un contact permanent cu aparatele de receptie din zona de influenta a satelitului .
Dezvoltatrea televiziunii prin satelit a fost posibila datorita tehnicii avansate din domeniul satelitilor , a receptiei datelor transmise prin sateliti dorintei crescande a guvernelor sa controleze tele-comunicatia is transmisiunile prin satelit. Industria s-a dezvoltat mai intai in Statele Unite ale Americii, in jurul anilor 1970-1980, sub forma sistemelor de televiziune prin cablu. Ea a fost sustinuta de cererea telespectatorilor de a vedea imagini mai calitative decat cele oferite de furnizorii terestrii.

Bibliografie
1. Anuar astrologic editia 2000
2.Enciclopedie scolara, editura Aquila’
3.Revista de cultura generala “Arborele lumii”
4.Enciclopedie “Encarta” editia 1998