Ne plac sarbatorile din calendar, uneori inventam altele numai sa scapam de munca. Dupa Paste vine 1 Mai, apoi mai e putin pana la Inaltarea Domnului si neaparat trebuie sa pregatim Ziua Copilului. Unii sarbatoresc cu bucurii, altii cu lacrimi, altii cu friptane si maneaua la maxim, altii cu gandul la licenta, iar eu sunt stresata.
Mai sunt cateva zile si vine Pastele. In supermarket-uri, prin magazine ingramadeala a inceput din timp. Cosuri umplute cu saptamani inainte, produse care mai de care, iar preturile de la raft difera de cele de la casa. Femeile au tot timpul treaba de sarbatori, sunt stresate, de Inviere masa trebuie sa fie plina, iar barbatii trebuie sa fie multumiti.
Pe la tara mirosul de cozonac si pasca abia scoase din cuptor se simte inca din Joia Mare. Taranii sunt stresati si ei. Femeile nu pot gusta din delicatesele pe care le prepara. Postul a devenit de la un soi de solutie pentru toate problemele lumesti: boli, casatorie, bani, un fel de cura de slabire fara efort. Altele tin post pentru ca „asa e bine”.
Tot din Joia Mare, barbatii inceteaza lucrul la camp si se concenteaza asupra casei, a curtii, pentru ca totul sa fie curat.
La miezul noptii dintre sambata si duminica, oamenii dorm iepureste cu gandul ca trebuie sa auda bataia clopotelor. Ca sa ajunga la timp isi iau cate o lumanare si pornesc repede catre biserica.
Studentii din ultimul an au inceput si ei pregatirile din timp: inghesuiala pe la biblioteca, pe la librarii si cateva pagini scrise din timp. Toti sunt stresati. De la „ai inceput licenta”? s-a trecut la „ai mai scris ceva la licenta”? Respiri usor si zici:”da’ nu trece si asta?!? Nu mai poti fi nervos ca trebuie sa pomenesi si un sfintisor...De Paste trebuie sa fii bun, ca si cum in rest ai fi rau, se da startul la iubire, iar apoi, iar apoi totul e ca la noi.
Ai, n-ai chef, de Pasti mergi la biserica, nu se poate sa nu iei si tu lumina alaturi de crestini, sa zici un Hristos a Inviat, apoi te grabesti sa ajungi acasa sa dai iama in mancarurile sofisticate, ori sa te intalnestii cu prietenii la un bar unde ar avea sa se invarta placa minunata cu: licenta, sesiune, ce faci la vara, unde o sa lucrezi etc. Iar, din cand in cand mai primesti un sms: „Hristos a-nviat! Ii raspunzi cu un „Adevarat a Inviat”, ii urezi sa pasca fericit si ii dai si tu repede un send. Stresul Paste Fericit!
miercuri, 23 aprilie 2008
luni, 21 aprilie 2008
Desi pare desprins din filmele SF, ochiul bionic exita
Cercetatorii americani au dezvoltat primul ochi bionic, capabil sa redea vederea milioanelor de orbi din nastere sau persoanelor cu simtul vederii diminuat din cauza inaintarii in varsta. Desi pare desprins din filmele stiintifico-fantastice, dispozitivul este o combinatie intre electronica si biologie si ar putea fi folosit pe scara larga in numai cativa ani. O camera video, atasata unei retine artificiale, transmite imagini prin nervul optic, catre creier.
Camera este foarte, foarte mica, mai mica decat un bob de mazare si consuma foarte putina energie, asa ca poate fi introdusa in ochi si astfel se poate sincroniza cu miscarile ochiului. Din pacata insa va dura cel putin trei ani pana cand implanturile vor fi accesibile
Omul din spatele fantasticei realizari este doctorul Mark Humayun, profesor de oftalmologie si inginerie biomedicala, la Doheny Eye Institute, din Los Angeles, California, relateaza Sky News.
Institutul american este un deja un adevarat pionier in acest domeniu, prin dezvoltarea unui tip de vedere artificiala impreuna cu compania Second Sight. Argus este un sistem disponibil, care a fost deja folosit pentru a oferi o vedere mai rudimentara pacientilor orbi. Dispozitivul Agus capteaza imaginile bazandu-se pe o camera video incorporata intr-o pereche de ochelari. Desi pentru cineva care vede normal imaginile par neclare, unui orb ii permit sa se orienteze in spatiu si sa se deplaseze evitand obstacolele.
Imaginile, transformate in semnale electrice, sunt transmise wireless catre un receptor aflat in spatele retinei. Dispozitivul decodifica apoi semnalul pentru a crea o imagine alb-negru, transmisa creierului prin nervul optic. Cercetatorii din California incearca acum sa obtina un implant imbunatatit, ce va permite nu numai vizionarea unor imagini alb-negru ci si recunoasterea faciala.
Acesta este primul ochi bionic, indeajuns de mic si de eficace, care ar putea fi folosit in medicina. (www.protv.ro)
Camera este foarte, foarte mica, mai mica decat un bob de mazare si consuma foarte putina energie, asa ca poate fi introdusa in ochi si astfel se poate sincroniza cu miscarile ochiului. Din pacata insa va dura cel putin trei ani pana cand implanturile vor fi accesibile
Omul din spatele fantasticei realizari este doctorul Mark Humayun, profesor de oftalmologie si inginerie biomedicala, la Doheny Eye Institute, din Los Angeles, California, relateaza Sky News.
Institutul american este un deja un adevarat pionier in acest domeniu, prin dezvoltarea unui tip de vedere artificiala impreuna cu compania Second Sight. Argus este un sistem disponibil, care a fost deja folosit pentru a oferi o vedere mai rudimentara pacientilor orbi. Dispozitivul Agus capteaza imaginile bazandu-se pe o camera video incorporata intr-o pereche de ochelari. Desi pentru cineva care vede normal imaginile par neclare, unui orb ii permit sa se orienteze in spatiu si sa se deplaseze evitand obstacolele.
Imaginile, transformate in semnale electrice, sunt transmise wireless catre un receptor aflat in spatele retinei. Dispozitivul decodifica apoi semnalul pentru a crea o imagine alb-negru, transmisa creierului prin nervul optic. Cercetatorii din California incearca acum sa obtina un implant imbunatatit, ce va permite nu numai vizionarea unor imagini alb-negru ci si recunoasterea faciala.
Acesta este primul ochi bionic, indeajuns de mic si de eficace, care ar putea fi folosit in medicina. (www.protv.ro)
Colectia experimentata nu mai are gust - Irina nu mai vrea la Primarie
Irina trage usurel o liniuta A vrut sa devina primarul Iasului. Se saturase de nedraptatile lui Nichita.. Si-a anuntat candidatura, si-a facut blog, a incercat sa se muleze precum rochiile de seara din materiale vaporoase si moi din colectia ce vorbeste de le sine, a acuzat ca, sub pretextul optimizarii traficului, primarul a inceput sa darame panourile cu o vizibilitate foarte buna, pe care le-ar putea folosi contracandidatii in campania electorala.
Acum, surpriza pe scena pilitica locala. Ieri, Irina Schrotter si-a retras candidatura la Primarie, creatoarea de moda urmind sa-l sprijine in campania electorala pe democrat-liberalul Dumitru Oprea. Anuntul a fost facut intr-o conferinta de presa a PD-L Iasi, motivatia oficiala fiind compatibilitatea intre electoratul creatoarei de moda si cel al actualului europarlamentar. Si-au alaturarat proiectele ca sa transforme sigur Iasul intr-o adevarata metropola a Moldovei. Inspiratie sa fie.
Nichita nu a putut fi contactat telefonic, el fiind ieri dupa amiaza prezent la emisiunea "Duminica in familie" a Mihaelei Radulescu, difuzata de Antena 1, iar Adomnitei o acuza pe Irina ca si-a negociat iesirea din cursa in schimbul unor interese imobiliare.
Acum, surpriza pe scena pilitica locala. Ieri, Irina Schrotter si-a retras candidatura la Primarie, creatoarea de moda urmind sa-l sprijine in campania electorala pe democrat-liberalul Dumitru Oprea. Anuntul a fost facut intr-o conferinta de presa a PD-L Iasi, motivatia oficiala fiind compatibilitatea intre electoratul creatoarei de moda si cel al actualului europarlamentar. Si-au alaturarat proiectele ca sa transforme sigur Iasul intr-o adevarata metropola a Moldovei. Inspiratie sa fie.
Nichita nu a putut fi contactat telefonic, el fiind ieri dupa amiaza prezent la emisiunea "Duminica in familie" a Mihaelei Radulescu, difuzata de Antena 1, iar Adomnitei o acuza pe Irina ca si-a negociat iesirea din cursa in schimbul unor interese imobiliare.
duminică, 20 aprilie 2008
Se poarta "emo"
Un adevar universal este ca moda se schimba. Aici intra si tendintele in materie de coafuri. In ultimul timp am observat o evolutie sau pur si simplu o schimbare de la parul scurt la un look mai “natural”, la un par intins si drept. Stilurile vor fi cu un par din ce in ce mai lung si mai romantic apoi vor trece de la par cret la par intins, de la culori subtile la suvite si vopsit in culori intense. Moda exista, iar cei “atinsi” au in general varsta cuprinsa intre 12 si 16 ani. E ciudata moda asta emo, un fel de moda unisex.
Pe strada vezi un soi de domnisoare distruse, dar trendy. Parul intins cu placa, fard cat incape, haine negre si suflete distruse. Se spune ca tinerii emo au ca motto “Viata mea e un dezastru, vreau sa plang” si sunt asociati trendului goth, sunt putin tru. Cam asta se poarta in primavara asta. Stilul modern domina in randul celor “distrusi”. Timizi si sensibili dar cu tendinte de automutilare sau chiar sinucidere. Pe strada merg in grupuri de patru sau cinci. Cum ii recunoasti? Blugi stramti, breton lung, intins pe o parte a fetei, care acopera unul sau chiar amandoi ochii, parul drept, negru cu suvite rosii sau albastre. Asa ca daca vrei sa fii emo trebuie sa ai o coafra emo, sa asculti o muzica emo. Un emo se repecta.
Unii specialisti in domeniul psihologie au demonstrat ca aceasta stare nu apare doar de dragul de a fi “emo” ci de pe urma unor traume ce au modificat modul de a gandi, de a actiona. Mare descoperire, geniala chiar. Daca ascult un vers care deprima trebuie sa-mi tai venele, daca nu mi-a placut telenovela ma sinucid...o moda noua, serios. Ma intreb ce viitor au acesti copii distrusi, ce vor face ei in viata? Sa speram ca nu se extinde moda asta trendy..cu zile numerate, sa nu cumva, fereasca Dumnezeu, vreo vedeta sa-si taie venele sau sa se sinucida in direct daca ii spui ca nu-ti place moaca ei. Cu generatiile astea noi..traume..suflete distruse.. isi mai gasesc si psihologii ceva de treaba.
Pe strada vezi un soi de domnisoare distruse, dar trendy. Parul intins cu placa, fard cat incape, haine negre si suflete distruse. Se spune ca tinerii emo au ca motto “Viata mea e un dezastru, vreau sa plang” si sunt asociati trendului goth, sunt putin tru. Cam asta se poarta in primavara asta. Stilul modern domina in randul celor “distrusi”. Timizi si sensibili dar cu tendinte de automutilare sau chiar sinucidere. Pe strada merg in grupuri de patru sau cinci. Cum ii recunoasti? Blugi stramti, breton lung, intins pe o parte a fetei, care acopera unul sau chiar amandoi ochii, parul drept, negru cu suvite rosii sau albastre. Asa ca daca vrei sa fii emo trebuie sa ai o coafra emo, sa asculti o muzica emo. Un emo se repecta.
Unii specialisti in domeniul psihologie au demonstrat ca aceasta stare nu apare doar de dragul de a fi “emo” ci de pe urma unor traume ce au modificat modul de a gandi, de a actiona. Mare descoperire, geniala chiar. Daca ascult un vers care deprima trebuie sa-mi tai venele, daca nu mi-a placut telenovela ma sinucid...o moda noua, serios. Ma intreb ce viitor au acesti copii distrusi, ce vor face ei in viata? Sa speram ca nu se extinde moda asta trendy..cu zile numerate, sa nu cumva, fereasca Dumnezeu, vreo vedeta sa-si taie venele sau sa se sinucida in direct daca ii spui ca nu-ti place moaca ei. Cu generatiile astea noi..traume..suflete distruse.. isi mai gasesc si psihologii ceva de treaba.
miercuri, 16 aprilie 2008
Dispozitive de stocare
Componentele calculatorului au suferit o multime de imbunatatiri de-a lungul ultimilor ani, vitezele lor de lucru si capacitatile de stocare ajungand astazi la cifre astronomice. In continuare, iata cateva din caracteristicile tehnice ale celor mai importante componente din calculator.
Memoria. Cea mai importanta caracteristica a sa este capacitatea de stocare. In sistemele actuale aceasta variaza intre 16MB si 2GB. Memoria se prezinta in module de 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512 MB.
Tipuri de memorie:
· RAM, este memoria folosita de catre procesor pentru prelucrarea datelor. RAM inseamna „random access memory” sau memorie cu acces aleator. Acest tip de acces la date presupune posibilitatea de a gasi in memorie orice informatie intr-un timp foarte scurt, apropiat de 0 si este opus accesului secvential care presupune parcurgerea unui sir de informatii neutile pentru a gasi informatia cautata (cazul benzii magnetice prezente in casetele audio sau video)
· ROM, este o memorie folosita, in general, pentru a pastra informatii necesare functionarii componentelor hardware. ROM inseamna „read only memory” (memorie ce poate fi doar citita) si presupune posibilitatea citirii permanente a informatiilor stocate in memorie si imposibilitatea scrierii de informatii in afara catorva cazuri speciale (fabricatie, actualizari periodice, etc.)
Tipuri de memorie RAM:
· Memoria SRAM (Static Ram) – este o memorie ce pastreaza datele pana la innoirea lor sau pana la oprirea alimentarii cu energie electrica. Sunt memorii rapide, scumpe, folosite in special pentru tampoanele de memorie (cache) necesare functionarii dispozitivelor hardware (procesor, harddisk, cd-rom, etc)
· Memoria DRAM este tipul de memorie folosit efectiv in activitatea de calcul, asa cum a fost prezentata ea in schema de mai sus. DRAM inseamna Dynamic RAM si presupune pastrarea datelor in memorie prin reimprospatarea lor periodica (perioade de ordinul ms-ns).
Tehnologii DRAM:
· FPM DRAM – este tipul de memorie folosit in calculatoarele din generatii mai vechi (386, 486). Timpul lor de improspatare este de cca 70ms
· EDO (Extended data out) DRAM – memorii folosite in primele sisteme Pentium, cu timp de improspatare mai bun (cca. 60ns)
· SDRAM (Syncronous DRAM) – memorii rapide folosite in sistemele Pentium – Pentium III. Timpul lor de improspatare este de 8-12ms
· DDR (double data rate) SDRAM – memorii SDRAM cu cantitate dubla de date transferate in unitatea de timp. Sunt memoriile favorite ale sistemelor de tip Pentium4 si Athlon.
Tipuri de module:
· SIMM – single inline memory module, modul de memorie cu 72 contacte, folosite pentru memoriile FPM si EDO
· DIMM – double inline memory module, modul de memorie cu 168 de pini, folosite pentru memoriile SDRAM si DDR
Dispozitivele de stocare permanenta:
· Harddisk - ul are capacitati de stocare ce variaza, in sistemele actuale, de la 1GB la 120GB. O alta caracteristica importanta a sa este viteza medie de transfer a datelor, ce poate varia intre 5 si 100 MB/s. Aceasta viteza este sensibil influentata de viteza de rotatie a discului ce poate fi de 3800, 5400, 7200 si 10000 RPM.
O alta caracteristica importanta a harddisk-ului este capacitate ade a schimba date cu memorie fara interventia procesorului. Acesta caracteristica se numeste „acces direct la memorie” (DMA). In cazul dispozitivelor de stocare permanenta, vitezele de transfer sunt foarte mari si de aceea, aceasta caracteristica a primit numele de „ultra DMA” sau UDMA.
UDMA are viteze de tranfer de 33 MB/s (UDMA2), 66MB/s (UDMA66) 100MB/s (UDMA100) si 133MB/s (UDMA133)
· Discheta, destinata in special transportului informatiei de mici dimensiuni intre calculatoare, are o capacitate de stocare de max. 1,44 MB, iar viteza de transfer a datelor este de ordinul zecilor de KB/s.
· CD-ROM
Compact discul constitue un alt suport de memorie externa cu caracteristici superioare fata de discurile flexibile . CD-ROM-ul (Copmact Disc Read Only Memory) reprezinta suportul de memorie in plina ascensiune datorita facilitatilor deosebite pe care le prezinta, atat in ce priveste tehnologia avansat de fabricatie,cat si in ce priveste modul de organizare si de accesare a informatiilor .Stocarea si accesarea datelor de pe CD-ROM-uri, se realizeaza prin mijloace optice cu o viteza mult mai rapida, care reduc numarul de componetnte mecanice si maresc fiabilitatea suportului.
Istoria CD-ROM-urilor nu este prea indepartata de zilele noastre. Preocuparile in acest domeniu se remarca indeseobi dupa anul 1980.
Discurile CD-ROM si discurile CD-audio sunt asemanatoare (unii spun identice) dar in acelasi timp sunt si diferite unele fata de altele.Ele sunt identice ca suport,ca principiu de citire,si ca marime si format fizic,insa difere din punct de vedere al continutului informational si al unitatilor hard pentru inregistrare si redare.Un CD-audio, introdus insa intr-o unitate hard de CD-ROM,va putea fi citit si redat fara probleme.
Principalele caracteristici de performamta ale unitatilor de CD sunt :
- capacitatea de sctocare ;
- timpul de acces ;
- rata de transfer ;
- viteza de lucru.
Capacitatea de stocare la un CD este de 650 MB,fiind cu mult mai superioara floppy-discului dar la concurenta cu HD.
Timpul de acces reprezinta ,ca si la HD,durata de timp ce se consuma din momentul emiterii unei cereri de citire sau scriere si pana in momentul cand incepe efectiv operatia respectiva.. Acest parametru se masoara in milisecunde si este mai mare ca la HD, fiind cuprins ,in medie, intre 100 ms. si 400 ms. iar la cele mai moderne scade sub 100ms.Astfel in timp ce la hard disk-uri timpul de acces se situeaza sub 20 milisecunde , la CD-ROM-uri timpul de acces nu scade cu mult sub 100 milisecunde .Timpul mare de acces se explica, in primul rand, prin faptul ca la fiecare accesare CD-ul trebuie adus la o anumita viteza de rotire, in timp ce hard disk-ul are o viteza de rotatie constanta, iar in al doilea rand capul de citire, la unitatea CD, este ceva mai greu ca la hard disk, continand mai multe elemente (laserul,fotocelula, unitatea de focalizare s.a.), iar manevra acestuia cere mai mult timp. Din acest punct de vedere unitatile CD se afla in curs de perfectionare.
Rata de transfer se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o secunda si poate fi cuprinsa intre 150KB/s (la primele tipuri de unitatide CD-uri) si peste 3000 KB/s (la unitatile moderne). Rata de transfer depinde, in primul rand de timpul de acces si de viteza de lucru a unitatii CD.
Viteza de lucru reprezinta un parametru care influienteaza direct rata de transfer si timpul de acces si se stabileste in raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid, care lucra cu un transfer de 150KB/secunda si fata de care s-au dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de8xSpeed s.a.m.d. ajungandu-se in prezent pana la 24x, pentru care ar corespunde, cel putin teoretic, unei rate de transfer de 300KB/s.
· DVD-ROM-ul a aparut ca un urmas al CD-ROM-ului, avand capacitati de stocare de ordinul GB. Aceste capacitati erau necesare pentru a putea inregistra filme intregi pe un DVD, la maximum de calitate a imaginii si sunetului.
Un disc DVD arata ca un CD obisnuit, dar punctele purtatoare de informatie binara (0 si 1) sunt mult mai mici si mai apropiate unele de altele. Asa ca in loc de 650 MB de informatie care pot fi stocati pe un CD, un DVD poate stoca acum pana la 4,7 GB.
Spre deosebire de CD,un DVD poate avea doua fete pe care sa se inregistreze informatie, asa ca intorcandu-l se mai pot citi inca 4,7 GB de informatie. Iar pe viitor discul va avea mai multe straturi in interior astfel ca va putea stoca peste 15 GB – suficient pentru cel mai mare program imaginabil.
Primele discuri DVD-ROM sunt instructive-deconectante si discuri cu jocuri. Acestea folosesc capacitatea suplimentara pentru a adauga mai multe segmente de informatie video si audio si pentru a face ca toate fragmentele multimedia sa arate si sa sune mai bine decat CD-ROM-urile standard.
Unitati DVD-ROM
Pentru a rula un DVD, este nevoie de o unitate DVD-ROM – arata la fel ca unitatea de CD-ROM, dar are doua lasere: unul pentru citirea CD-urilor clasice, iar celalalt pentru discuri DVD.Dupa ce am instalat o unitate DVD-ROM in PC, el va putea sa citeasca orice tip de CD – fie el vechi sau mai nou.
Filme pe discuri
Capacitatea uriasa a discului DVD este ideala pentru a stoca poze si sunet de inalta calitate – de fapt, Hollywood-ul a avut inca de la inceput un rol important in lansarea DVD-ului. Aceasta deoarece filmele incep sa fie lansate atat pe casete video, cat si pe DVD. Pentru a rula aceste Video-DVD-uri pe PC este nevoie de o placa decodoare Video-DVD, care functioneaza paralel cu placa video a PC-ului. Pe masura ce apar PC-uri tot mai puternice, nu o sa mai fie nevoie de o placa video suplimentara, deoarece intreaga activitate de derulare video va fi realizata in interiorul procesorului central ultrarapid al PC-ului.
Inregistrarea unui DVD
Ca si la CD-ROM-uri, exista DVD-ROM-uri pe care se poate scrie informatie, dar si DVD-ROM-uri pe care se poate inscriptiona informatie si se poate sterge si apoi rescrie o alta informatie. Se pot folosi acestea pentru a degrava hard discul de un numar uriaa de fisiere sau pentru a stoca temporar imagini video si muzica.
Memoria Flash
Memoria flash este o forma de memorie non-volatila pentru calculator care poate sa fie stearsa electric si reprogramata. Este o tehnologie care este in primul rand folosita in cardurile de memorie.
Memoria flash (ambele tipuri NOR si NAND) a fost inventată de Dr. Fujio Masuoka, in 1984.
Memoria flash este non-volatilă ceea ce inseamna ca nu are nevoie de energie pentru a mentine informatia stocata in cip. In plus memoria flash ofera un timp de acces pentru citirea datelor foarte rapid si o mai buna rezistenta la socurile cinetice decat hard disk-urile. Aceste trasaturi explica popularitatea memoriei flash pentru aplicatii ca de exemplu stocarea pe dispozitive baterie-putere. O alta ispita a memoriei flash este faptul ca este aproape indistructibila de un mediu fizic obisnuit fiind in stare sa reziste la presiuni intense si la apa fiarta.
Clasificarea memoriilor de tip Flash
Memoria flash este folosita de mai multi ani ca mediu de stocare principal sau auxiliar pentru calculatoarele notebook. Totusi, aparitia unor dispozitive precum aparatele foto digitale si dispozitivile de redare MP3 au transformat aceasta tehnologie dintr-un produs de nisa intr-un accesoriu necesar.
Printre cele mai importante tipuri de memorie flash se numara:
Compact Flash
Memoria CompactFlash a fost dezvoltata de SanDisk Corporation in 1994. Dimensiunea originala a acestui dispozitiv a fost Type I (3.3 mm grosime), dar exista si o versiune mai noua, Type II (5 mm grosime), pentru dispozitivele de capacitate mai mare. Ambele tipuri de cartele CompactFlash au latimea de 1.433 inci si lungimea de 1.685 inci si exista adaptoare care permit introducerea acestor memorii in sloturile PC Card ale calculatoarelor notebook.
Smart Media
SmartMedia(numita initial SSFDC, prescurtare de la Solid State Floppy Disk Card – cartela de discheta semiconductoare) este cea mai simpla dintre dispozitivele de memorie flash. Cartelele SmartMedia contin numai memorie flash, fara nici un circuit de control.
Multi Media Card
MultiMediaCard (MMC) este cel mai nou si mai mic dispozitiv de stocare cu memorie flash conceput pentru aparatele foto digitale si o mare varietate de alte dispozitive, inclusiv telefoane inteligente, playere MP3 si camere video digitale. Memoria MMC a fost dezvoltata in comun de SanDisk si Infineon Technologies AG (anterior Siemens AG) in noiembrie 1997.
Memory Stick
Aceste dispozitive au un comutator unic de protectie la stergere, care impiedica stergerea accidentala a fotografiilor. Sony a acordat licenta tehnologiei Memory Stick si altor companii, cum ar fi Leaxer Media.
Ata Pc Card (PCMCIA)
Spre deosebire de modulele RAM obisnuite, memoria Pc Card se comporta ca o unitate de disc, folosind standardul PCMCIA ATA(at Attachament). Cartelele PC Card pot avea trei grosimi, dar toate au lungimea de 3,3 inci si latimea de 2,13 inci.
Caracteristici generale
Timp de acces 45 – 150 ns
Numarul de stergeri si reprogramari este de 10 4 – 10 5
Durata de mentinere a informatiei memorate este de minim 10 ani
Sunt cele mai ieftine memorii nonvolatile
Se pot rescrie in timpul functionarii.
Unitate flash prin USB
Unitatile flash USB sunt de tip NAND- dispozitive de stocare a datelor in memorie flash cu interfata USB (universal serial bus) integrata. Ele sunt de obicei mici, cu greutate specifica mica, pot fi sterse si rescrise. Capacitatea este limitata numai de densitatile curente ale memoriilor flash, desi costul pe megabyte ar putea sa creasca rapid la capacitai mari datorita componentelor scumpe.
Unitatile flash USB ofera potentiale avantaje peste alte dispozitive de stocare, in special peste floppy disk. Ele sunt mai compacte, in general mai rapide, retin mai multe informatii, si sunt mai de incredere decat dischetele floppy. Aceste tipuri de unitati folosesc standardul de capacitate a memoriei USB, suportat nativ de sistemele de operare moderne cum sunt LINUX, MAC OS X, UNIX si WINDOWS.
O unitate flash se compune dintr-o placuta mica de circuit imprimata, ambalata in plastic sau metal dupa caz, facand ca unitatea sa fie destul de viguroasa ca sa poata fi dusa de colo-colo, intr-un buzunar, ca o cheie. Doar conectorul USB iasa inafara din aceasta protectie si este de obicei acoperit de un capac demontabil. Majoritatea unitatilor flash folosesc tipul de conectare USB permitandu-le sa fie conectate direct la un port pe un calculator personal.
Pentru a accesa informatiile stocate intr-o unitate flash, aceasta trebuie sa fie conectata la un calculator, sau prin conectarea intr-o sectie gazda USB construita in calculator, sau intr-un hub USB. Unitatile flash sunt active numai cand sunt introduse intr-o conexiune USB si isi ia toata energia electrica necesara de la rezerva furnizata de acea conexiune. Oricum unele unitati flash , mai ales cele de viteza mare, care utilizeaza USB-ul 2.0 standard, ar putea necesita mai multa putere decat cantitatea limita furnizata de un bus-powered USB hub, ca si cele construite in unele tastaturi sau monitoare. Aceste unitati nu vor lucra numai daca sunt conectate direct la o gazda conducatoare sau la un hub self-powered.
Trek a fost prima companie care a vandut unitatea USB flash (ThumbDrive) in timpuriul an 2000.
Componente
Un capat al dispozitivului este un conector prevazut cu un singur conector de tip tata Type-a USB. Inauntrul cutiei de plastic este o mica placuta de circuit imprimata. Montata pe aceasta placuta sunt niste simple scheme electrice de circuit si un mic numar de circuite integrate montate pe suprafata. De obicei una dintre aceste circuite integrate furnizeaza o interfata la portul USB, alta conduce la memoria inclusa pe placa, si alta este memoria flash.
Partile componente ale unei unitati flash tipice:
Conectorul USB
Controllerul USB de stocare în masă
Pini de test
Cipul de memorie flash
Crystal Oscilator(cuart)
LED
Comutator Write-protect („scriere-protectie”)
Spaţiu pentru cel de-al doilea cip de memorie flash
Bibliografie:
http://en.wikipedia.org/wiki/USB_flash_drive
http://en.wikipedia.org/wiki/Memory_card
http://en.wikipedia.org/wiki/Flash_memory
http://en.wikipedia.org/wiki/Compact_Flash
http://en.wikipedia.org/wiki/EEPROM
http://www.pcguide.com/
joi, 10 aprilie 2008
„Salata educationala” preparata de Bologna
Procesul Bologna
Masurile preconfigurate de procesul declansat la Bologna privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior, impun Romaniei schimbari structurale, de profunzime menite sa compatibilize invatamantul nostru superior cu cel european.
Istoric
Delcaratia privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior (SEIS), cunoscuta mai cu seama sub numele de Declaratia de le Bologna a fost semnata pe 19 iunie 1999 de ministrii responsabili cu educatia din 29 de tari europene, fiind astazi adoptata de 40 de state din spatiul european. Procesul Bologna, ulterior Declartiei si declansat de catre aceasta, are ca termen anul 2010 pentru indeplinirea obiectivelor asumate.
Urmatoarea conferinta a ministrilor educatiei a avut loc la Praga in mai 2001 si cu aceasta ocazie numarul obiectivelor a crescut iar statele semnatare au reafirmat anul 2010 ca an in care Spatiul European al Invatamantului Superior va fi fost deja o realitate. In septembrie 2003 ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de state europene s-au intalnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute si pentru a stabili prioritatile pentru noile obiective propuse. Tot acest proces este parte integrata coerent in noua ideologie europeana de factura pragmatica in care subsistemele economico-sociale europene (invatamantul fiind unul dintre acestea) interconectate isi raspund reciproc nevoilor specifice. In acest context, Procesul Bologna, nu poate fi inteles ca fiind un proces solitar, o abordare izolata a ministrilor de educatie sau a rectorilor universitatilor europene. El trebuie pus in lumina concluziilor Consiliiilor Europene de la Lisabona (2000) si Barcelona (2002) care urmaresc transformarea Europei in cea mai competitiva si dinamica economite bazata pe cunoastere din lume, capabila sa produca crestere economica sustinuta si insotita de coeziune sociala.
Ce este procesul Bologna
Procesul Bologna reprezinta demersul de „coagulare” a invatamantului superior din statele europene si este o parte componenta a procesului de europenizare a spatiului european in intregul ansamblu continental.
Scopului general, anuntat chiar din titlul Declaratiei – crearea Spatiului European al Invatamintului Superior – ii converg citeva obiective menite sa creeze retele, sa compatibilizeze si sa conecteze universitatile din Europa, indiferent de tara din care acestea provin. Efectul final dorit la incheierea Procesului este pe cit se poate de pragmatic: mobilitatea pe piata comunitara a fortei de munca.
Obiectivele Procesului Bologna sunt:
Adoptarea unui sistem de diplome usor comparabile
Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri (ciclul 1 - licenta, ciclul 2 - masterat)
Instituirea sistemului de credite ECTS
Promovarea mobilitatii pentru studenti si profesori
Promovarea cooperarii in domeniul asigurarii calitatii
Promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior.
Ulterior, la aceste obiective au fost adaugate:
Ciclul lll de studii - doctorat
Imbunatatirea cercetarii in invatamantul superior
Invatarea pe toata viata
Implementarea setului comun de standarde si recomandari pentru asigurarea calitatii
Implementarea Cadrului general al calificarilor.
Procesul Bologna a preparat o „salata educationala”
La o analiza mai atenta vom observa ca Procesul Bologna preia anumite elemente din sistemul educational american. Prin aceasta se pregateste „o salata educationala”, care este propusa spre a fi servita de catre toate statele participante in Proces (din mai 2005 numarul acestora este de 45 de state europene). Dar, reteta este aplicata pe un fundal traditional greu de modificat. in unele state procesul a fost aplicat si acum sunt evaluate primele rezultate, care par a fi destul de „acide”. Din partea beneficiarilor directi deja au inceput sa apara rapoarte critice asupra implementarii Procesului. Acestea sunt insumate intr-o „Carte Neagra a Procesului Bologna”. Primul document de acest gen a fost publicat de catre ESIB (The National Unions of Students in Europe).Este cert ca salata preparata nu poate fi servita tuturor statelor participante. Pentru unele aceasta li se va parea delicioasa, oferindu-le cadre de armonizare si participare activa prin educatie in procesul europenizarii spatiilor respective. Pentru altele, „salata” va parea dezgustatoare tocmai din cauza ca elimina traditia universitara si „impune” elemente straine acelor sisteme.
Nu mai este mult pana vom analiza rezultatele primei generatii cu Bologna. Materia care pana acum a fost similata de studenti in patru ani de studiu a necesitat o comasare pentru trei ani se studiu, motiv pentru care multi dintre studenti au renuntat la cea de-a doua specializare. Aceasta reducere a numarului de ani are drep rezultat dublarea numarului de absolventi in acest an, ceea ce este un aspect destul de ingrijorator avand in vedere sutinerea tezei de licenta in acelasi timp, admiterea la masterat si piata locurilor de munca.
Invatamantul a trecut prin ravasitoare si continue transformari, in numele modernizarii, al "aderarii" la experiente mai luminate, iar pe cei “loviti” de aceste schimbari ii putem analiza in curand.
Masurile preconfigurate de procesul declansat la Bologna privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior, impun Romaniei schimbari structurale, de profunzime menite sa compatibilize invatamantul nostru superior cu cel european.
Istoric
Delcaratia privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior (SEIS), cunoscuta mai cu seama sub numele de Declaratia de le Bologna a fost semnata pe 19 iunie 1999 de ministrii responsabili cu educatia din 29 de tari europene, fiind astazi adoptata de 40 de state din spatiul european. Procesul Bologna, ulterior Declartiei si declansat de catre aceasta, are ca termen anul 2010 pentru indeplinirea obiectivelor asumate.
Urmatoarea conferinta a ministrilor educatiei a avut loc la Praga in mai 2001 si cu aceasta ocazie numarul obiectivelor a crescut iar statele semnatare au reafirmat anul 2010 ca an in care Spatiul European al Invatamantului Superior va fi fost deja o realitate. In septembrie 2003 ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de state europene s-au intalnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute si pentru a stabili prioritatile pentru noile obiective propuse. Tot acest proces este parte integrata coerent in noua ideologie europeana de factura pragmatica in care subsistemele economico-sociale europene (invatamantul fiind unul dintre acestea) interconectate isi raspund reciproc nevoilor specifice. In acest context, Procesul Bologna, nu poate fi inteles ca fiind un proces solitar, o abordare izolata a ministrilor de educatie sau a rectorilor universitatilor europene. El trebuie pus in lumina concluziilor Consiliiilor Europene de la Lisabona (2000) si Barcelona (2002) care urmaresc transformarea Europei in cea mai competitiva si dinamica economite bazata pe cunoastere din lume, capabila sa produca crestere economica sustinuta si insotita de coeziune sociala.
Ce este procesul Bologna
Procesul Bologna reprezinta demersul de „coagulare” a invatamantului superior din statele europene si este o parte componenta a procesului de europenizare a spatiului european in intregul ansamblu continental.
Scopului general, anuntat chiar din titlul Declaratiei – crearea Spatiului European al Invatamintului Superior – ii converg citeva obiective menite sa creeze retele, sa compatibilizeze si sa conecteze universitatile din Europa, indiferent de tara din care acestea provin. Efectul final dorit la incheierea Procesului este pe cit se poate de pragmatic: mobilitatea pe piata comunitara a fortei de munca.
Obiectivele Procesului Bologna sunt:
Adoptarea unui sistem de diplome usor comparabile
Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri (ciclul 1 - licenta, ciclul 2 - masterat)
Instituirea sistemului de credite ECTS
Promovarea mobilitatii pentru studenti si profesori
Promovarea cooperarii in domeniul asigurarii calitatii
Promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior.
Ulterior, la aceste obiective au fost adaugate:
Ciclul lll de studii - doctorat
Imbunatatirea cercetarii in invatamantul superior
Invatarea pe toata viata
Implementarea setului comun de standarde si recomandari pentru asigurarea calitatii
Implementarea Cadrului general al calificarilor.
Procesul Bologna a preparat o „salata educationala”
La o analiza mai atenta vom observa ca Procesul Bologna preia anumite elemente din sistemul educational american. Prin aceasta se pregateste „o salata educationala”, care este propusa spre a fi servita de catre toate statele participante in Proces (din mai 2005 numarul acestora este de 45 de state europene). Dar, reteta este aplicata pe un fundal traditional greu de modificat. in unele state procesul a fost aplicat si acum sunt evaluate primele rezultate, care par a fi destul de „acide”. Din partea beneficiarilor directi deja au inceput sa apara rapoarte critice asupra implementarii Procesului. Acestea sunt insumate intr-o „Carte Neagra a Procesului Bologna”. Primul document de acest gen a fost publicat de catre ESIB (The National Unions of Students in Europe).Este cert ca salata preparata nu poate fi servita tuturor statelor participante. Pentru unele aceasta li se va parea delicioasa, oferindu-le cadre de armonizare si participare activa prin educatie in procesul europenizarii spatiilor respective. Pentru altele, „salata” va parea dezgustatoare tocmai din cauza ca elimina traditia universitara si „impune” elemente straine acelor sisteme.
Nu mai este mult pana vom analiza rezultatele primei generatii cu Bologna. Materia care pana acum a fost similata de studenti in patru ani de studiu a necesitat o comasare pentru trei ani se studiu, motiv pentru care multi dintre studenti au renuntat la cea de-a doua specializare. Aceasta reducere a numarului de ani are drep rezultat dublarea numarului de absolventi in acest an, ceea ce este un aspect destul de ingrijorator avand in vedere sutinerea tezei de licenta in acelasi timp, admiterea la masterat si piata locurilor de munca.
Invatamantul a trecut prin ravasitoare si continue transformari, in numele modernizarii, al "aderarii" la experiente mai luminate, iar pe cei “loviti” de aceste schimbari ii putem analiza in curand.
"Lucrurile serioase se pun pe prima pagina"
Chiar si atunci cand e relevanta, informatia politica lipseste. Nu conteaza cat de important este summit-ul, vrei sa stii cum a fost intampinat Bush? Tabloidele au completat randurile cu subiecte usurele despre vedete, subiecte cu impact maxim pentru dezvoltarea culturii noastre generale. Toti stim cat de important este summit-ul, asa ca trebuie sa stim si cat de deocheate sunt filmele vizionate de Bush. Tabloidele ne mai improspateaza memoria cu celebrele actrite porno.
Pregatirile la Palatul Parlamentului au inceput din timp, s-au tras cabluri, s-au pus machete, s-a facut curatenie, au disparut cersetorii, s-au plantat copaci…acum, totul a revenit la normal. Despre pregatiri tot s-a scris. Daca tot e summit, daca tot a acaparat primele pagini ale celor mai importante publicatii, in lada cu subiecte nu puteau sa ramana ratacite blanurile de vulpe sau curelele din crocodile care au facut parte din prezentare lui Bote, care au fost apreciate la superlativ de cele mai importante doamne ale lumii.
Lucrurile serioase se pun pe prima pagina.
Hotelul Marriot din Bucuresti s-a transformat intr-o adevarata fortareata in vederea primirii presedintelui american, insa usile nu de deschideau usor, petele de pe covor nu au fost scoase, curatenie in bucatarie nu era, la toaleta nu erau periute de dinti, iar canalele de la tv sunt putine…Mai mult, treptele de la cada (care este cam mica pentru pretentiile hotelului) sunt o adevarata capcana. Tabloidele au scris despre ce au vrut, printre care tot despre praful de doua degete din societatea noastra care acopera politica romaneasca.
Sefii de state sau de guverne prezenti la summitul NATO nu au acaparat intreaga atentie a ziaristilor, insa sotiile acestora au facut o puternica impresie. In absenta primei doamne a Frantei, Carla Bruni, titlul de cea mai frumoasa sotie a fost castigat, fara drept de apel, de Mehriban Aliyeva, prima doamna a Azerbaijanului. Aceasta l-a lasat mut de uimire pe Calin Popescu Tariceanu.
Unii au fost interesati de prostituatele care si-au marit tariful in preajma summit-ului, pentru ca Summit-ul NATO a fost asteptat cu emotie de fetitele dulci din Bucuresti.
Si, totusi, barurile din Bucuresti n-au mai fost populate ca de obicei.
Pregatirile la Palatul Parlamentului au inceput din timp, s-au tras cabluri, s-au pus machete, s-a facut curatenie, au disparut cersetorii, s-au plantat copaci…acum, totul a revenit la normal. Despre pregatiri tot s-a scris. Daca tot e summit, daca tot a acaparat primele pagini ale celor mai importante publicatii, in lada cu subiecte nu puteau sa ramana ratacite blanurile de vulpe sau curelele din crocodile care au facut parte din prezentare lui Bote, care au fost apreciate la superlativ de cele mai importante doamne ale lumii.
Lucrurile serioase se pun pe prima pagina.
Hotelul Marriot din Bucuresti s-a transformat intr-o adevarata fortareata in vederea primirii presedintelui american, insa usile nu de deschideau usor, petele de pe covor nu au fost scoase, curatenie in bucatarie nu era, la toaleta nu erau periute de dinti, iar canalele de la tv sunt putine…Mai mult, treptele de la cada (care este cam mica pentru pretentiile hotelului) sunt o adevarata capcana. Tabloidele au scris despre ce au vrut, printre care tot despre praful de doua degete din societatea noastra care acopera politica romaneasca.
Sefii de state sau de guverne prezenti la summitul NATO nu au acaparat intreaga atentie a ziaristilor, insa sotiile acestora au facut o puternica impresie. In absenta primei doamne a Frantei, Carla Bruni, titlul de cea mai frumoasa sotie a fost castigat, fara drept de apel, de Mehriban Aliyeva, prima doamna a Azerbaijanului. Aceasta l-a lasat mut de uimire pe Calin Popescu Tariceanu.
Unii au fost interesati de prostituatele care si-au marit tariful in preajma summit-ului, pentru ca Summit-ul NATO a fost asteptat cu emotie de fetitele dulci din Bucuresti.
Si, totusi, barurile din Bucuresti n-au mai fost populate ca de obicei.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
