„Salata educationala” preparata de Bologna

Procesul Bologna

Masurile preconfigurate de procesul declansat la Bologna privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior, impun Romaniei schimbari structurale, de profunzime menite sa compatibilize invatamantul nostru superior cu cel european.

Istoric
Delcaratia privind crearea Spatiului European al Invatamantului Superior (SEIS), cunoscuta mai cu seama sub numele de Declaratia de le Bologna a fost semnata pe 19 iunie 1999 de ministrii responsabili cu educatia din 29 de tari europene, fiind astazi adoptata de 40 de state din spatiul european. Procesul Bologna, ulterior Declartiei si declansat de catre aceasta, are ca termen anul 2010 pentru indeplinirea obiectivelor asumate.
Urmatoarea conferinta a ministrilor educatiei a avut loc la Praga in mai 2001 si cu aceasta ocazie numarul obiectivelor a crescut iar statele semnatare au reafirmat anul 2010 ca an in care Spatiul European al Invatamantului Superior va fi fost deja o realitate. In septembrie 2003 ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de state europene s-au intalnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute si pentru a stabili prioritatile pentru noile obiective propuse. Tot acest proces este parte integrata coerent in noua ideologie europeana de factura pragmatica in care subsistemele economico-sociale europene (invatamantul fiind unul dintre acestea) interconectate isi raspund reciproc nevoilor specifice. In acest context, Procesul Bologna, nu poate fi inteles ca fiind un proces solitar, o abordare izolata a ministrilor de educatie sau a rectorilor universitatilor europene. El trebuie pus in lumina concluziilor Consiliiilor Europene de la Lisabona (2000) si Barcelona (2002) care urmaresc transformarea Europei in cea mai competitiva si dinamica economite bazata pe cunoastere din lume, capabila sa produca crestere economica sustinuta si insotita de coeziune sociala.

Ce este procesul Bologna
Procesul Bologna reprezinta demersul de „coagulare” a invatamantului superior din statele europene si este o parte componenta a procesului de europenizare a spatiului european in intregul ansamblu continental.
Scopului general, anuntat chiar din titlul Declaratiei – crearea Spatiului European al Invatamintului Superior – ii converg citeva obiective menite sa creeze retele, sa compatibilizeze si sa conecteze universitatile din Europa, indiferent de tara din care acestea provin. Efectul final dorit la incheierea Procesului este pe cit se poate de pragmatic: mobilitatea pe piata comunitara a fortei de munca.

Obiectivele Procesului Bologna sunt:
Adoptarea unui sistem de diplome usor comparabile
Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri (ciclul 1 - licenta, ciclul 2 - masterat)
Instituirea sistemului de credite ECTS
Promovarea mobilitatii pentru studenti si profesori
Promovarea cooperarii in domeniul asigurarii calitatii
Promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior.
Ulterior, la aceste obiective au fost adaugate:
Ciclul lll de studii - doctorat
Imbunatatirea cercetarii in invatamantul superior
Invatarea pe toata viata
Implementarea setului comun de standarde si recomandari pentru asigurarea calitatii
Implementarea Cadrului general al calificarilor.
Procesul Bologna a preparat o „salata educationala”
La o analiza mai atenta vom observa ca Procesul Bologna preia anumite elemente din sistemul educational american. Prin aceasta se pregateste „o salata educationala”, care este propusa spre a fi servita de catre toate statele participante in Proces (din mai 2005 numarul acestora este de 45 de state europene). Dar, reteta este aplicata pe un fundal traditional greu de modificat. in unele state procesul a fost aplicat si acum sunt evaluate primele rezultate, care par a fi destul de „acide”. Din partea beneficiarilor directi deja au inceput sa apara rapoarte critice asupra implementarii Procesului. Acestea sunt insumate intr-o „Carte Neagra a Procesului Bologna”. Primul document de acest gen a fost publicat de catre ESIB (The National Unions of Students in Europe).Este cert ca salata preparata nu poate fi servita tuturor statelor participante. Pentru unele aceasta li se va parea delicioasa, oferindu-le cadre de armonizare si participare activa prin educatie in procesul europenizarii spatiilor respective. Pentru altele, „salata” va parea dezgustatoare tocmai din cauza ca elimina traditia universitara si „impune” elemente straine acelor sisteme.
Nu mai este mult pana vom analiza rezultatele primei generatii cu Bologna. Materia care pana acum a fost similata de studenti in patru ani de studiu a necesitat o comasare pentru trei ani se studiu, motiv pentru care multi dintre studenti au renuntat la cea de-a doua specializare. Aceasta reducere a numarului de ani are drep rezultat dublarea numarului de absolventi in acest an, ceea ce este un aspect destul de ingrijorator avand in vedere sutinerea tezei de licenta in acelasi timp, admiterea la masterat si piata locurilor de munca.
Invatamantul a trecut prin ravasitoare si continue transformari, in numele modernizarii, al "aderarii" la experiente mai luminate, iar pe cei “loviti” de aceste schimbari ii putem analiza in curand.